Vineri, 15 ianuarie 2020, elevii claselor a XII-a „A” și a XII-a „U” au participat la o activitate cu genericul „Prin cultură ne încredințăm că suntem”, dedicată celor doi titani ai culturii române: Mihai Eminescu și Mircea Eliade. Elevii au adus un omagiu poetului nostru national, la cei 171

de ani de la naștere, creând colaje din versurile preferate ale operei eminesciene. Cojocaru Irina, eleva clasei a XII-a „A”, a fascinat prin punerea în versuri a emoției trăite în urma unui dialog imaginar cu marele poet – o pledoarie scrisă din numele tinerei generații, confirmare a ideii că secolii vor „duce mai departe” numele scriitorului.

Replică „Scrisorii I”

lui Mihai Eminescu

O, mărite geniu al sorții,

Tu, copil acestei lumi,

Adevărul sfânt și unic

Într-o gloată de minciuni.

Tu, puternic cu-a ta minte,

Necătând la vechiu-ți trupul,

Poți întoarce munți și stele

Și să le citești trecutul.

Tu, cu gânduri luminate,

Poți și timpul să-l întorci

Ai zidit o lume-ntreagă,

Izolat fiind de toți.

Într-un trup de om vremelnic,

Minte-abia de mai încape,

Privind cerul și terestrul,

Tot socoate și socoate.

Oare crezi, suflete geniu,

Că din viața de-ai plecat,

Oamenii de rând, lumescul,

Vor uita ce ai creat?

Nu uita, pe lâng-o floare

Nu vor sta doar musti în roi,

Sunt și fluturi, și albine,

Ce iau din nectar în toi.

Orice zid, clădit cu grijă,

E văzut de orișicare,

Orice pasăre ce zboară

E văzută-n depărtare.

Nu căta că omul simplu,

Răvășit de-a vieții sorți,

Nu te-ntrece în gândire,

Nu-nțelege tot ce poți.

De când lumea și pământul,

De când timpu-i măsurat,

Omul primește lumina

Gândului ce-a evadat.

Tot ce e frumos și sacru

Omul păzește cu drag,

Iar, de-ți este-astfel gândirea,

Lumea n-o s-o lase-n prag.

Astfel, tu, geniu-n persoană,

Poți dormi în împăcare,

Orice slovă-ți făurită

Va avea apoi valoare.

Deci încheagă universul,

Întocmește-l pentru noi,

Cum soarele dă lumină

Și cerul oferă ploi.

Au fost evidențiate, de asemenea, viziunile oamenilor de cultură – Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Nicolae Iorga, Constantin Noica – vizavi de locul lui Eminescu în palmaresul valorilor naționale și universale. S-a insistat, bineînțeles, asupra aprecierii date de Mircea Eliade, care, aflându-se la Paris, departe de Patrie, afirma; „Pentru noi, Eminescu nu e numai cel mai mare poet al nostru și cel mai strălucit geniu pe care l-a zămislit pământul, apele și cerul românesc El este într-un anumit fel, întruparea însăși a acestui cer și a acestui pamânt, cu toate frumusețile, durerile și nădejdile crescute din ele. Noi, cei de aici, rupți de pământ și de neam regăsim în el tot ce-am lăsat în urmă, de la văzduhul munților noștri și de la melancolia mării noastre, pâna la cerul nopții romanești și teiul înflorit al copilăriilor noastre. Recitindu-l pe Eminescu, ne reîntoarcem, ca într-un dulce somn, la noi acasă. Întreg Universul nostru îl avem în aceste zeci de pagini, pe care o mană harnică le-a tipărit și le împarte astăzi în cele patru colțuri ale lumii peste tot unde ne-a împraștiat pribegia. Păstrați-le bine; este tot ce ne-a rămas neîntinat din apele, din cerul și din pământul nostru românesc.” (Cuvânt Înainte la Mihai Eminescu – Poesii – „ediție de pribegie” îngrijită de Mircea Eliade, Paris, Septembrie 1949).

 În a doua parte a activității, elevii au stabilit tangențe între opera celor doi scriitori ( M. Eminescu și M. Eliade): interesul pentru fantastic, filosofie și mitic, exoticul asigurat de valorificarea culturii și mitologiei indice, prezența metafizicului, labirintul temporal. Tinerii și-au împărtășit propriile revelații vizavi de participarea lor la proiectul transnațional „Creația lui Mircea Eliade în viziunea tinerilor”, implementat în perioada 01.11.2020 – 31.12.2020, coordonat de subsemnata, în parteneriat cu profesoara Dănoiu Elena de la Colegiul Național „Gheorghe Țițeica”, Drobeta-Turnu-Severin, România.

La final, doamna Lucia Pîrău, director adjunct pentru educație, a salutat implicarea elevilor în acest proiect și a înmânat certificate de apreciere din partea administrației liceului celor mai activi participanți. De asemnea, aceștia au primit premii de carte oferite de profesorii-parteneri ai proiectului. Același tip de certificate au fost transmise și colegilor din România, în semn de gratitudine și recunoștință pentru colabolarea fructuoasă prin care s-a asigurat schimbul de bune practici educaționale, dar și lărgirea orizontului cultural al tinerilor.

În urma celor expuse anterior, ajungem la concluzia optimistă că, în ciuda amenințărilor de tot felul, cultura ne unește și ne omenește, ne luminează și ne înnobilează.

Inga Sorocean,

profesoară de limbă și literatură română,

grad didactic superior